Aspretele (
Romanichthys valsanicola)
Clasa: Actinopterygii; Ordinul: Perciformes; Familia: Percidae.
Este singurul peste a carui denumire internationala este cea in limba Romana,
Asprete.
Raspandire: In apele tarii noastre si anume in raul Valsan, afluent stang al raului Arges si in Raul Doamnei. A fost descoperit in august 1956 si descris pentru prima data in stiinta de
Margareta Dumitrescu, Petre Banarescu si Nicolae Stoica.
Biologie: Aspect general asemanator cu zglavoaca, corpul alungit si comprimat lateral in regiunea posterioara si imbracat in solzi ctenoizi. Capul mare, turtit dorso-ventral; osul preopercular neted; narile mari, in forma de palnii,; gura terminala si protractila; ochii mari si aporpiati intre ei. Linia laterala completa, prelungita pana la baza cozii. Distanta intre cele 2 dorsale mica. Dorsala a 2-a mult mai lunga decat prima.
Coloratia: Cafenie, cenusie cu aspect slab marmorat.
Specia paleoforma. Relict tertiar. Traieste pe fundul apelor de munte, pe sub pietrele mari din mijlocul raului acolo unde curentul este puternic. Rapitor. (
Geroge D. Vasiliu - Pestii apelor noastre - 1959).
Aspretele (Romanichthys valsanicola) este o fosilă vie şi este cel mai rar peşte din Europa, şi - după unele estimări - chiar din lume. A fost contemporan cu ultimii dinozauri, av�nd o vechime de peste 65 de milioane de ani, iar �n momentul de faţă există pericolul dispariţiei sale din ultimul său refugiu, r�ul V�lsan, r�u care izvorăşte din Munţii Făgăraş.
Printr-un program de cercetare efectuat �n cadrul Facultăţii de Biologie sub coordonarea lector dr. Nicolae Crăciun pe parcursul a 12 ani s-a constatat că efectivul speciei a scăzut �ngrijorător, ajung�nd �n anul 2001 la un număr de 10-15 exemplare.
�n acest moment, este singura specie de peşte ce poate fi considerată simbol naţional, după cum �i spune şi numele - Romanichthys valsanicola.
�ncă din anii 1996-1997, Asociaţia Aquaterra, formată din cadre didactice, studenţi şi alumni ai Facultăţii de Biologie, a declarat aspretele ca specie rară, propun�ndu-l ca monument al naturii la Comisia Monumentelor Naturii din Academia Rom�nă. Asociaţia l-a pus sub protecţia legii prin demersuri legislative, propuneri şi solicitări adresate către Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi Academia Rom�nă. De asemenea, s-a aprobat fondarea rezervaţiei Valea V�lsanului pe 10. 000 ha pe tot bazinul hidrografic al r�ului V�lsan, din v�rful Munţilor Făgăraş.
Au fost trimise documente la Convenţia de la Berna, documente ce au fost introduse automat �n Programul Consiliului Europei � Natura 2000 � Directiva Specii Rare şi Directiva Habitate.
Comunitatea internaţională solicită insistent salvarea aspretelui, parte componentă a patrimoniului mondial, care supravieţuieşte numai �n Rom�nia.
Pentru salvarea speciei de la dispariţie şi crearea de condiţii optime pentru reproducere �n captivitate, �n vederea repopulării apelor teritoriale ale Rom�niei a fost concepută o biobază specială de reproducere numită fluvarium �n curtea Facultăţii de Biologie. Acesta este un complex artificial care creează condiţiile optime de habitat propice supravieţuirii speciilor rare de peşte.
Este de menţionat faptul că �n lume mai există doar patru asemenea biobaze, ce se găsesc �n Franţa, SUA, Germania şi Marea Britanie.
Deşi are un efectiv extrem de redus, aspretele poate fi salvat de la dispariţie prin parcurgerea următoarelor etape:
Realizarea bazei speciale de cercetare şi reproducere �n captivitate (fluvarium). Asociaţia Aquaterra, �n conformitate cu strategia mondială a UNESCO şi ONU (Convenţia Diversităţii Biologice) va crea fluvariumul � complex de ecosisteme de apă curgătoare cu staţii de filtrare şi răcire, aerare şi creare de contracurenţi a apei, de furajare a puietului, laborator de stimulare şi forţare hormonală pentru depunerea icrelor şi creşterea puilor �n captivitate, �n vederea repopulării.
Măsuri de conservare şi protecţie prin monitorizare constantă.
Cum efectivul este at�t de redus �nc�t specia nu mai poate supravieţui singură �n natură, �ntreaga activitate de salvare, mai mult sau mai puţin eficientă, este sprijinită de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului - Departmentul Protecţia Mediului, de Consiliul Europei, precum şi de marile asociaţii mondiale de salvare a patrimoniului natural al omenirii (UNESCO, ONU, Agenda 21, Convenţia Diversităţii Biologice � CBD, World Wildlife Fund � WWF, International Union for the Conservation Nature - IUCN).
Costul amenajării fluvariumului a fost estimat de către specialişti, conform devizului, la o valoare de 40.000 EURO, din care s-a reuşit acoperirea a cca. 75%, p�nă �n momentul de faţă.
Sursa: Universitatea Bucuresti - www.unibuc.ro
Acest peste se afla pe lista din anexa nr 1 a ordinului nr. 642 din 15 iulie 2005 privind instituirea unor masuri de protectie pentru unele specii de pesti cu valoare economica si/sau ecologica. 
