Pastravul de lac (
Salmo trutta v. lacustris)
Clasa: Actinopterygii; Ordinul: Salmoniformes; Familia: Salmonidae.
In engleza: Lake trout
Denumiri populare: Pastrav de lac.
Raspandire: Este raspandit in majoritatea lacurilor de munte de la noi din tara. In Europa este prezent pe arii extinse, in special in muntii Alpi, in Caucaz si Scandinavia.
Biologie: Practic nu este o specie separata ci doar o varietate a lui
Salmo trutta fario, pastravul indigen, adaptat la viata lacustra. Aici gaseste mult mai multa hrana decat in rauri si se dezvolta mult mai repede. Din cauza acestei dezvoltari rapide capata forme putin diferite de ale pastravului de rau, capul ramane ceva mai mic in comparatie cu corpul, trunchiul se lateste si ia o forma mai compacta, coloritul de baza poate ramane asemanator cu al pastravului de rau, adica un patern galben - auriu, spatele verzui si pete rosii inclusiv pe coada si aripiaore dar culoarea se poate schimba devenind argintie pe flancuri, spatele negricios, petele rosii sunt mici si rare, petele negre numeroase, predominante.
Desigur, in lacuri gasim si alte varietati de pastravi adaptati la un trai mai bun. Pastravul curcubeu si pastravul fantanel impart arealul de viata cu pastravul de lac.
La noi in tara au fost importati din vestul Europei pastravi de lac derivati din Steelheadul american si din alte varietati de pastravi. Astfel exista varietati de pastravi de lac fara puncte rosii, doar o culoare predominant argintie, spate negru si pete mari negre, burta alba. Si acestia sunt declarati tot pastravi de lac, alaturi de indigenii adaptati.
Dimensiunile pastravului de lac pot fi impresionante, astfel au fost decalrati si publicate fotografii ale unor exemplare de peste 30 de kg. In Romania lacurile Tarnita, Belis, Vidra, Vidraru si Bicaz sunt "suspectate" a mai ascunde catva exemplare capitale de lacustrisi.
Hrana pastravului de lac este foarte variata, de la mici insecte si larve (chair si exempalrele adulte, de cateva kg pot fi vazute frecvent muscarind), mici crustacee, moluste, racusori, salamandre, broaste, soricei sau chiar pasari de apa dar pupa varsta de 1 an baza hranei este formata din pestisori, verdeti (craieti) si zglavoace. De foarte multe ori carnea pastravului de lac salbatic are o culoare rozalie sau chiar portocalie, la fel ca a somonului. Aceasta culoare este data de hrana naturala, se pare ca provine de la mici crustacei foarte vanati de pastrav. La pastravii de consum, de crescatorie, culoarea este data de o substata introdusa in hrana. Este vorba despre ASTAXANTINA sau Pink Carophill, o vitamina sintetica ce imprima o culoare protocalie carnii de peste. In comert acesti pastravi poarta denumirea de "pastravi somonizati" ceea ce nu este decat o bazaconie a celor ce vor sa obtina un pret mai bun pe carnea de pastrav.
Reproducerea pastravului de lac are loc in lunile octombrie - decemrie, alegandu-si de regula locurile din preajma paraielor, cu apa mai oxigenata. Femela depune cca 20000-50000 de icre cu un diametru de 4-5,5 mm, rosii. Spre deosebire de cei din rau, pastravii de lac pot ajunge in primul an de viata chiar si la 18-19 cm iar in al 3-lea an pot depasi 50 cm.
Din cauza ca in Romania majoritatea lacurilor populate cu pastravi de lac sunt lacuri de baraj in care nivelul apei fluctueaza uneori cu zeci de metri sunt foarte rare cazurile in care pontele depuse peste toamna ajung sa eclozeze, de cele mai multe ori ramanad pe uscat sau fiind astupate de prea multa apa ceea ce duce la uciderea embrionilor in icre.
