S-au scris si s-au spus multe despre crap. At�t de multe �nc�t este greu sa spui ceva ce n-a fost �nca rostit, iar parerile si opiniile s�nt at�t de �mpartite �nc�t ai impresia ca esti in Parlament. Si totusi mai s�nt �nca multe de spus ... Am cautat sa �nteleg de ce anumite nade si momeli s�nt mai atractive decit altele,de ce unele s�nt foarte apreciate si crapul le iubeste iar altele ne fac sa petrecem ziua de pescuit fara activitate,sau cu capturi putine si dimensiuni reduse.
Crapul are nevoie de o paleta larga de substante nutritive(nutrienti) pentru o buna functionare a organismului,pentru dezvoltare si reproducere.Acesti nutrienti includ proteinele,carbohidratii,vitamine si minerale. Hrana crapului este foarte variata fiind constituita din fitoplancton si zooplancton pentru puiet,larve de insecte,viermi,moluste mici,resturi vegetale,seminte de plante submerse si acvatice,puiet de peste pentru celelalte categorii de v�rsta. Dupa cum vedem,�n mod natural,crapul are la discretie toti nutrientii necesari unei vieti linistite,la care se adauga nadele si momelile pe care le folosim �n partidele noastre de pescuit(unele atragatoare, altele mai putin).
Diferentele dintre nadele de succes si cele neatragatoare s�nt date de continutul nutritiv al acestora. Trebuie sa recunoastem ca tot ceea ce aruncam in apa �-i este "str�in " crapului deoarece nimic din ceea ce folosim nu creste �n mediul lui natural. Si totusi de ce le consuma? Cum a realizat ca aceste "substante straine" sunt hranitoare si decide sa le man�nce? Raspunsul este simplu, a fost tot timpul l�nga noi, dar a trebuit sa ne spuna un englez si anume Ken Townley cum decide crapul ce man�nca si ce refuza, si anume ca are capacitatea de a recunoaste instinctiv valoarea nutritiva a unei nade !!!
Simplu si sublim! Iar pentru cei care se �ndoiesc de asta o sa-i rog sa-si analizeze din punct de vedere nutritiv nadele folosite si vor striga si ei " Evrika " ! E limpede ca unii dintre noi stim deja aceste lucruri iar altii poate le vor afla acum pentru prima oara, dar niciodata nu e prea t�rziu.
Proteinele sint substante chimice naturale cu structura macromoleculara care se gasesc in toate celulele vii si care asigura cresterea si dezvoltarea organismului avind functii biologice fundamentale: enzimatice, hormonale, imunologice. Proteinele reprezinta partea cea mai importanta din substanta uscata a celulelor(in corpul uman aproximativ 15% din greutate se datoreaza proteinelor). In cadrul procesului de digestie proteinele sint transformate sub actiunea anumitor enzime digestive in elementele din care sint formate si anume in aminoacizi. O proteina este formata din lanturi de aminoacizi,care la rindul lor,au in organism functii fiziologice specifice sau sunt precursori ai unor compusi cu rol esential �n functionarea organismului . De proteine depind multe functiuni importante ale organismelor vii. Pot fi numite proteine anumite substante cu puternica activitate biologica ale celulelor ca: enzimele, pigmentii respiratori, multi hormoni si anticorpii. Substanta contractila din fibrele musculare, din cilii si din flagelele organismelor inferioare, care poseda proprietatea de a transforma energia chimica in energie mecanica, este de asemenea o proteina.
Proteinele diferitelor specii de animale si vegetale sunt tipice pentru aceste specii si se deosebesc de proteinele altor specii, in timp ce, de exemplu amidonul, glicogenul si grasimile nu difera decat putin de la o specie la alta. Proteinele complete - care contin un numar mare si variat de aminoacizi, inclusiv aminoacizii esentiali, avand valori biologice mari, sunt in general proteine de origine animala (din carne, lapte si produse lactate); proteinele incomplete - cu un numar limitat de aminoacizi esentiali si neesentiali, cu valori biologice mici, care sunt proteinele de origine vegetala (cereale,legume, fructe).
Pe baza de solubilitate se disting doua clase de proteine: proteine insolubile si proteine solubile. Cele dintai, numite proteine fibroase, se gasesc in organismul animal in stare solida si confera tesuturilor rezistenta mecanica(proteine de schelet) sau protectie impotriva agentilor exteriori. De exemplu, keratina din par, unghii, copite, epiderma, colagenul din piele, oase si tendoane, miosina din muschi si fibroina din matase. In vegetale nu se gasesc proteine fibroase; functiunea lor este indeplinita in plante de celuloza. Proteinele fibroase se dizolva numai in acizi si baze concentrate, la cald, dar aceasta dizolvare este insotita de o degradare a macromoleculelor; din solutiile obtinute nu se mai regenereaza proteina initiala.
Din punctul nostru de vedere,al pescarilor de crap,pentru nadele si mix-urile de boilies anumite tipuri de proteine ne intereseaza in mod special,si anume:
Proteinele din zer (care este un subprodus al laptelui), si care au o valoare biologica mare, o digestie rapida. Au un rol important pentru sistemul imunitar.
cazeina (proteina predominanta in laptele de vaca) care se digera mai lent, dar cu un procent de absorbtie ridicat si un continut de glutamina mai mare.
Proteinele din ou care au un continut bogat de aminoacizi.
Proteinele din soia care sint proteine incomplete (nu contin toti aminoacizii esentiali), inferioara celorlalte tipuri de proteine enumerate mai sus.
Sub aspect caloric o proteina furnizeaza patru calorii.
Aminoacizii
Plastic vorbind aminoacizii mai pot fi denumiti proteine lichide sau predigerate, fiind formati dintr-o grupare functionala amino (-NH2) si una carboxil (-COOH), ambele fiind legate la un atom de carbon comun; reprezinta unitatile chimice de baza care intra in alcatuirea proteinelor si ar trebui sa vi-i imaginati ca pe niste caramizi care, puse una peste alta,formeaza un zid ce se numeste proteina. Pentru ca o proteina sa fie de calitate, ea trebuie sa fie completa. Proteina completa trebuie sa incorporeze in constitutia sa, in primul rind, cei noua aminoacizi esentiali: valina, leucina, izoleucina, lizina, treonina, metionina, histidina, triptofanul si fenilalanina. Acesti noua aminoacizi se numesc esentiali deoarece ei nu pot fi sintetizati(produsi) de organism sau daca o face, cantitatile sint insuficiente.Acest lucru este valabil si pentru animale si pesti,deci si pentru crap (chiar daca spre deosebire de om,crapul nu are nevoie de toti !).Acesta este motivul principal pentru care crapul maninca mari cantitati de plante acvatice,in special mugurii acestora,dar si larve sau moluste ,tocmai pentru a-si procura aminoacizii esentiali.Un amanunt foarte important pe care va rog sa-l retineti este ca spre deosebire de proteine,aminoacizii nu pot fi stocati,depozitati,iar cind organismul are nevoie de vreunul utilizeaza pe cei disponibili,aflati in singe ,lipsa fiind compensata prin distrugerea proteinelor disponibile si utilizarea aminoacizilor necesari.
S-a observat ca in carnea pestilor si in special in laptii acestora se gaseste o cantitate mare de lizina. De exemplu multe cereale sint sarace in lizina dar au un continut mai mare de metionina si cistina. In schimb faina de soia este bogata in lizina dar saraca in metionina si cistina!!! Deci ce deducem pentru a avea o nada excelenta este ca trebuie combinate fainuri de peste sau concentrate proteice de origine animala si fainuri proteice vegetale!!! Simplu,nu? Iata de ce nadele si in special boilies pe baza de faina de peste(fishmeal),faina de soia,gama de caseina si caseinat (pentru partea proteica) si fainuri care livreaza hidrati de carbon sint atragatoare pentru crap si au succes imediat!
Cantitatea de proteine necesare crapului difera in functie de virsta,temperatura apei(foarte importanta pentru digestie),si mai ales greutate.Daca un om are nevoie de 0,4-1,8 grame de proteine /kg corp aici contind foarte mult activitatile zilnice(pentru cei sedentari un 0,4 gr/kg corp fiind mai mult decit suficient), extrapoland si fara teama de a gresi putem asemana crapul cu un sportiv care alearga zilnic dupa hrana,energia depusa de acesta fiind considerabila. De aceea putem spune ca maxim 1 gr. proteina/kg corp/zi pentru crap ar fi suficient. Deci un crap de 3 kg ar avea nevoie de maxim 3 gr. proteina/zi,unul de 10 kg de 10 grame/zi,etc. Acest necesar creste in special primavara cind organismul crapului se pregateste de reproducere de unde si preferintele lui pentru hrana de origine animala.
Asa am ajuns la
hidratii de carbon(carbohidratii)
Carbohidratii sunt principala si cea mai importanta sursa de energie, majoritatea dintre ei provenind din surse egetale, fiind produsi prin expunere la lumina soarelui prin binecunoscutul proces de fotosinteza. Exista trei mari tipuri de carbohidrati: zaharuri simple, carbohidrati complecsi si fibre. Zaharurile sau carbohidratii simpli pot fi gasiti in fructe, lapte si zahar obisnuit. Sursele de zahar rafinat trebuie evitate, pe cat de mult posibil, deoarece ofera energie "goala", fara fibre, vitamine sau minerale. Sunt, de asemenea, si cauza unor boli.De aceea sugerez folosirea zaharului brut sau miere de albine ca indulcitori,acestea prin continutul de 99% carbohidrati ne ajuta de 3 ori:asigura atit gustul dulce,placut crapului + cantitatea de energie necesara + o parte de fibre.
Carbohidratii complecsi se regasesc in cereale integrale si legume radacinoase, precum cartofii si pastarnacul, de exemplu. Carbohidratii nerafinati sunt cei mai recomandati, deoarece contin fibre alimentare esentiale si vitamina B. Cantitatea exacta de carbohidrati de care are nevoie crapul depinde de multe coordonate, precum greutate, varsta, apetit, nivelul activitatii zilnice etc.Sint foarte importanti pentru crap deorece reprezinta principala sursa de energie, protejeaza muscultura acestuia,regleaza cantitatea de zaharuri care circula in organism si furnizeaza "hrana" asa ziselor bacterii prietenoase din tractul intestinal acestea ajutind foarte mult digestia.
Pentru crap se apreciaza ca fiind necesara o cantitate de 5- 10 grame carbohidrati/kg. corp/zi,acest necesar sporind odata cu venirea toamnei.Sub aspect caloric 1 gram de carbohidrati furnizeaza 4 calorii.
Fibrele alimentare sunt partea nedigerabila a carbohidratilor. Acestea se pot gasi in cereale integrale, fructe (proaspete sau uscate) si legume. Sunt doua tipuri de fibre alimentare, care se deosebesc prin proprietati fizice si prin modul de actiune asupra organismului si anume:
fibre "insolubile" pentru ca sunt destul de dure, rigide si nu se dizolva in apa. Cand ne gandim de obicei la fibre, avem in vedere fibrele insolubile, cum ar fi invelisul grauntelor de cereale (taratele). Ele se imbiba cu o cantitate de apa ce depaseste de cateva ori propria lor greutate, dar nu se dizolva in ea.
fibrele "solubile" sunt mai marunte, mai putin voluminoase decat cele "insolubile". Fibrele "solubile" se dizolva in apa formand o substanta gelatinoasa care contine nu numai apa, dar de asemenea poate sa elimine din organism multe substante indezirabile si uneori toxice. Fibrele solubile se gasesc in fructe si legume moi. De exemplu pectina se gaseste in mere.
Fibrele favorizeaza functionarea sanatoasa a intestinelor preintampinand aparitia unor boli. Fibrele maresc volumul scaunului si grabesc tranzitul intestinal, astfel agentii toxici patrunsi in organismul crapului impreuna cu hrana se dilueaza si trec prin intestin mult mai repede. Necesarul zilnic de fibre pentru crap ar fi de cel mult 0,2 grame/kilocorp.
Grasimile
Numite si lipide, grasimile servesc sase functii importante in corp:
Drept depozit mare si concentrat de energie.
Protejeaza organismul.
Izolatie care va tine cald(in special iarna cind crapul "hiberneaza" si temperatura apei se apropie se 4 grade C).
Transportor pentru vitaminele liposolubile (A, D, E , K).
Principal distribuitor de acizi grasi esentiali. Aceasta functie este cea mai importanta deoarece fara grasime, corpul nu ar putea sintetiza destul anumiti hormoni si structura celulelor ar fi compromisa.
Mareste savoarea si textura alimentelor. Promoveaza o stare de satietate.
Un gram de grasimi furnizeaza aproximativ 9 calorii. Cantitatea zilnica necesara pentru crap este de nu mai mult de 0,3 grame per kilocorp sau aproximativ 15-20% din totalul zilnic de calorii. Mai mult de 97 % din energia din grasimi este depozitata in corp sub forma de tesut adipos. Celelalte forme pot fi gasite in sange si in tesutul muscular. Un crap cu o greutate medie de 8 kilograme depoziteaza aproximativ 11.000 calorii (1.200 grame) de grasime in una dintre aceste forme.
Vitaminele
Vitaminele pot fi clasificate in vitamine hidrosolubile si vitamine liposolubile.
Vitaminele hidrosolubile sunt cele din complexul B si vitamina C. Functiile lor sunt in general de a asista enzimele importante implicate in productia de energie din carbohidrati si grasimi. Nu sunt depozitate in organismul crapului in cantitati mari deci aportul frecvent este necesar. Carentele de vitamine hidrosolubile afecteaza cel mai mult tesuturile care "cresc" sau au un metabolism rapid cum ar fi pielea, solzii, singele, tractul digestiv si sistemul nervos. Sunt instabile in prezenta caldurii si procesul de preparare al boiliesuri-lor afecteaza cantitatea de vitamine disponibile.
Vitamine liposolubile sunt vitamina A, vitamina D, vitamina E, vitamina K. Vitamina A joaca un rol vital in functionarea retinei, cresterea si maturarea celulelor epiteliale, cresterea oaselor si reproducere. De asemenea are rol antioxidant. Vitamina E are rol de protectie al membranelor celulare, are rol antioxidant, imbunatateste functiile imunologice. Vitamina D este implicata in fixarea calciului in oase, iar vitamina K are rol anticoagulant si ajuta la calcefierea osoasa.
Mineralele
Calciul este foarte important pentru organism in mai multe procese: contractie musculara, reactii enzimale, la nivelul pielii si da tarie oaselor ,fiind cea mai dura substanta din organismul crapului. La fel ca in cazul calciului vitamina D regleaza absorbtia fosforului. Fosforul este important la nivelul membranelor celulare, in procese de transport, functii ale muschilor si depozite de energie, intra in componenta oaselor. Magneziul este recomandat ca anti-stress iar carentele de potasiu pot duce la slabiciune musculara.
Fierul este important in transportul oxigenului prin intermediul singelui pina la tesuturi. Este prezent in celulele rosii din singe, la nivelul hemoglobinei. Carentele de fier pot duce la scaderea capacitatii fizice, la aparitia starilor de oboseala,crapul nu mai poate sa depuna efortul necesar pentru a se hrani si reproduce. Zincul este important in procesul de crestere, integritatea pielii si solzilor, activitatea creierului, sistemului imunitar; este prezent in oase, este implicat in reglarea calcifierii oaselor si are rol antioxidant. Cuprul, molibdenul si manganul sunt incorporate in majoritatea enzimelor importante din organism, seleniul este un alt antioxidant foarte important.
Necesarul caloric difera in functie de gradul de activitate al crapului,pentru riuri si Dunare necesarul fiind mai mare datorita curentilor puternici,energia depusa de crap pentru asigurarea hranei fiind considerabila. Pentru balti,in functie de marimea acestora si calitatea ecosistemului(ma refer aici la capacitatea ecosistemului respectiv de a asigura hrana tuturor vietuitoarelor existente si deci si a populatiei de peste),necesarul caloric poate fii un pic mai scazut,crapul gasind cu usurinta hrana in cazul ecosistemelor echilibrate, sau greu,cu un necesar caloric sustinut pentru ecosistemele dezechilibrate(sau suprapopulate).
In general,aproximativ 35 calorii/kilocorp va asigura crapului energia necesara activitatilor zilnice.
Iata deci ce contin nadele si momelile noastre!Indiferent ce aruncam in apa pentru a fi consumat de crap toate contin acesti nutrienti in cantitati diferite,iar gradul de digestibilitate al acestora difera in functie de modul de preparare si continut nutritiv.
Acum sa analizam una din cele mai irezistibile si mai bune momeli pentru crap si anume porumbul, si sa vedem continutul de nutrienti al acestuia(continutul se va referi la 100 grame porumb): 11.1% proteina, 66,2% carbohidrati, 2,7% fibre, 3,6% -grasimi, 10 mg calciu, 2,3 mg fier, 15,9 mg sodiu.
Priviti cu atentie acest tabel si veti observa cit de hranitor este porumbul! Iata deci cum se justifica atractia pe care o are asupra crapului, cu toate ca mai atractiv ar fi griul sau orzul care contin cam 15% proteina, 67% hidrati de carbon, 2% grasimi, 1,6% minerale, 2,2% fibre.
Proteinele continute de porumb sint proteine cu valoare biologica inferioara, fiind proteine incomplete, zeina (care reprezinta aproximativ 50% din proteinele porumbului) este lipsita de lisyna si saraca in triptofan, valina si metionina, celelalte proteine din porumb contin lysina dar in cantitati foarte mici.
Proteinele continute in germenii de griu sint complete si contin toti aminoacizii esentiali.
Faina de alge este o sursa excelenta de proteine(31%),saraca in grasimi dar bogata in fibre alimentare, calciu, iod, betacaroten. Mai contine si foarte importanta vitamina B12, fara de care fierul nu poate fi asimilat de organism.
Folosirea fainurilor din aceste cereale (malai, faina de griu, gris, tarite, faina de orz, faina de orez) in mix-ul de boilies este deci necesara iar calitatea si prospetimea acestora sint esentiale. Aceste fainuri sint foarte bogate, dupa cum se observa, in hidrati de carbon, au o cantitate de proteina optima, iar absorbtia nutrientilor din acestea se realizeaza destul de usor.
Nu acelasi lucru se poate spune despre folosirea boabelor uscate de porumb, griu sau orz. Chiar daca valoarea nutritiva este buna, porumbul nepreparat, livrat in stare uscata in apa nu este deloc bine asimilat de catre crap, digestia acestuia fiind grea si dureaza foarte mult(48-72 ore), supunind sistemul digestiv al crapului la eforturi considerabile, cu multe reziduuri nedigerate, un consum excesiv de porumb uscat, nepreparat, duce la iritatii si inflamatii intestinale puternice. De aceea dupa perioade scurte de succes, porumbul uscat pierde din atractivitate, crapul evitind o perioada sa sa hraneasca cu porumb (tocmai ca sa evite neplacerile digestive) chiar daca este irezistibil. Alternativa este prepararea corespunzatoare a porumbului, in revista "Aventuri la pescuit" de anul trecut puteti gasi un articol exceptional scris de Ken Townley tocmai pe aceasta tema, articol pe care va recomand sa-l cititi, in special pentru cei care porumbul este momeala numarul 1 !!!
Sa trecem acum la boilies si in special la mix-uri.Un mix de succes se poate caracteriza simplu prin faptul ca trebuie sa contina toate substantele nutritive si in special sa respecte proportiile detinute de nutrienti, intr-o proportie denumita raport proteic,care reprezinta proportia cantitativa dintre substantele proteice(proteine si aminoacizi) si cele energetice (hidrati de carbon si grasimi).
Se recomanda ca acest raport sa fie de 1/3 primavara(deci un continut de proteina mai ridicat), 1/5 vara si de 1/10 toamna,cind crapul are nevoie mai mult de carbohidrati pentru a se pregati de hibernare.
Am sa va ofer acum alte valori nutritive continute de fainurile pe care le putem folosi in mix-uri:
| Produs | Proteina % | Hidrati carbon % | Fibre % | Grasimi % |
| Caseina | 90 | 0 | 0 | 0 |
| Malai | 10 | 75 | 2,7 | 3 |
| Faina de griu | 12 | 75 | 1,2 | 2 |
| Lapte praf | 25 | 40 | 0 | 24 |
| Gris | 10 | 73 | 3,6 | 1,1 |
| Faina alune | 17 | 11,4 | 7,4 | 62 |
| Faina orez | 6,5 | 80 | 2,2 | 1 |
| Faina peste | 55-75 | 12 | 0 | 9 |
| Izolat soia | 52 | 7 | 2 | 4 |
| Faina Soia | 47 | 4 | 3 | 3 |
| Ulei | 0 | 0 | 0 | 99 |
| Zahar | 0 | 99 | 0 | 0 |
| Oua | 8 | 1 | 1 | 6 |
| Faina de susan | 30 | 18 | 1,3 | 55 |
| Faina de hrisca | 16 | 65 | 2 | 2,5 |
Nu am sa dau aici retete sau ingrediente de mix-uri pentru ca deja pe site se afla un articol complet despre ingredientele folosite in multe mix-uri, scris de dl. Vlad Pavlovici,iar pentru calcularea valorilor nutritive din mix aveti la sectiune "download" un calculator usor de folosit oferit de Carprom. Tot ce aveti de facut este sa tineti seama intotdeauna de nutrientii continuti de fiecare faina sau ingredient in parte, astfel incit mix-ul sa fie echilibrat proteic si energetic (atentie la continutul de proteine, unul prea mare are efecte negative asupra crapului), sa combinati fainuri de origine animala si vegetala pentru a �ncorpora aminoacizii esentiali, si sa tineti seama de proprietatile lor de a "lega" sau "dezlega" mix-ul.
Prin fierbere se cistiga foarte mult in digestibilitate dar in detrimentul pierderii sub aspect nutritiv. De exemplu mamaliga contine doar 4% proteina,fata de ingredientul principal folosit, malaiul, care continea inainte de fierbere 10 % !!! Se estimeaza ca prin fierbere se pierd cam 40-60% din nutrienti, drept pentru care folosirea de amino-dip-uri pentru boilies (imbibarea acestora timp de cel putin 10 minute inainte de folosire ridicind valoarea nutritiva a acestora aproape de cea initiala) devine obligatorie!
Cunoasterea si folosirea valorilor nutritive ale ingredientelor folosite in mix-uri devine deci indispensabila obtinerii unui boilies de mare valoare si atractie nutritiva, usor de digerat (12-24 ore), pe care crapul le va recunoaste instinctiv,fiind superior folosirii semintelor si cerealelor nepreparate,din toate punctele de vedere. Nu mai spun ca prin forma si marimea acestora selectam drastic categoriile de crap carora ne adresam, stresul digestiv este redus, iar capturile nu vor scadea in timp (asta in cazul unui mix echilibrat si a unei arome discrete,la alegerea voastra,care sa semnaleze si sa creeze un reflex gen Pavlov,pe linga stimulii nutritivi emisi de boilies). Putem jongla cu valorile nutritive prin diverse combinatii de fainuri si va asigur ca in scurt timp veti gasi cea mai buna reteta de mix la care crapul va raspunde mai mult ca sigur!!!
Pe data de 20 martie 2004, pe o balta mica care nu a mai fost deschisa la pescuit niciodata, pe o apa cu temperatura de 10 grade Celsius, am avut trei capturi de ciortan intre 1,3 si 1,5 kg (maximul de marime din acea balta dupa spusele patronului) la un mix de 25% proteina, 48% hidrati, 3% grasimi, 1,8% fibre, rehidratate timp de 10 minute in amino-dip, undeva unde crapul nu a vazut in viata lui boilies !!! Am avut prezentari deorece teoria cu recunoasterea instinctiva a valorilor nutritive a unei nade functioneaza !!! Si am mare incredere in continuare ceea ce va recomand si voua, in special celor care au pescuit mai putin la crap cu boilies!
Mare atentie la boilies pe care le achizitionati din magazine, multe din ele au o valoare nutritiva foarte scazuta si folosirea lor va va aduce mai mult ca sigur o mare deziluzie, mai ales ca pe piata au intrat o multime de falsuri!!! Daca nu puteti sa va faceti singuri acasa, cautati sa achizitionati produse consacrate de la firme serioase (Nutrabaits, Nash, Carp Trend, etc), chiar daca sunt scumpe aveti garantia unor produse de calitate si mai mult ca sigur veti avea succese!!
Continutul minim de nutrienti din orice mix va fi :
proteina 10 %
hidrati de carbon 40%
fibre 3%
grasimi 3%
vitamine si minerale(ca supliment nutritiv,optional)
Vitaminele si mineralele nu se vor adauga in mix ci se vor dizolva in amino-dip-ul folosit la rehidratarea nutritiva a boilies-urilor ,deoarece prin fierbere mare parte din ele se vor distruge(la fel ca si aminoacizii,fie praf sau lichizi). Sper ca am fost de folos in a va ajuta sa descifram aceste mici "taine" nutritive,dar care sint absolut esentiale in intelegerea pe deplin a preferintelor "culinare" ale crapului.
Nu pot decit sa va doresc un mix reusit,capturi pe masura si toate cele bune!!!
Valentin Bonto
